Cine este ea, marea?

De cand eram copil marea m-a fascinat. Mi-a oferit cele mai frumoase vacante, spectacole, povesti, m-a ascultat atunci cand am simtit ca trebuie sa ii vorbesc,mi-a daruit liniste.

M-am nascut langa ea, intr-un oras in care aceasta vegheaza de mii de ani. A fost strajer pentru o fosta colonie a cetatii grecesti Heraclea Pontica, Callatis, si apoi a devenit bijuteria orasului de astazi, Mangalia.

Nemarginirea ei iti starneste cele mai mari curiozitati. Te indeamna la cunoastere, la construit puzzle-uri din cele mai deosebite scoici, te cheama sa asculti muzica valurilor, sau chiar sa cauti acele cochilii de rapane pe care, daca le duci intr-un loc in care domneste linistea, auzi parca, prin ele, cantecele delfinilor si zgomotele pescarusilor.

A inspirat pictori, poeti, compozitori, i-a oferit Soarelui orizontul pentru cele mai frumoase rasarituri, iar de la Luna a luat stralucirea si a luminat mereu drumul de intoarcere al pescarilor.

De multe ori ma gandesc daca as putea trai fara sa o vad, sa o aud, fara bucuria pe care o simt de fiecare data atunci cand ajung langa ea. Inca nu am gasit un raspuns, si probabil ca nici nu vreau sa il caut prea mult, asa cum nici nu imi doresc sa stiu foarte multe din tainele acelor oamenilor pe care ii intalnesc, si in care cred. Sunt pentru mine adevarate lectii de viata, sunt pentru mine FRUMOS.

Voi continua sa invat de la mare, de la cei din jurul meu, voi invata mereu sa fiu EU.

Te iubesc, mare albastra!